Masa rotundă
Prezentarea mesei rotunde din cadrul proiectul cultural
MULTICULT - Galeria muzeală virtuală a minorităţilor etnice din România
Întâlnirea a debutat cu prezentarea proiectului și a produselor acestuia. S-a apreciat că produsul principal al proiectului, pagina web, a presupus un grad de dificultate ridicat, precum și un volum de muncă foarte mare pentru echipa proiectului. Dificultatea a fost determinată atât de conectarea unei hărți interactive, cu trei baze de date și două arhive imagini (provenind de la instituții diferite), cât și de faptul că nu au existat cercetări anterioare privind muzeele specifice unei etnii, cu atât mai mult la nivel național. Profesorul Ion Opriș a făcut un excurs prin istorie pentru a contextualiza specificul dezvoltării colecțiilor în România și pentru a defini și descrie ce înseamnă colecție muzeală etnică în acest spațiu cultural. Domnul Profesor Liviu Rotman a adus extrem de interesante precizări. Participanții au intervenit cu exemple și opinii din experiența profesională pentru configurarea temei conviețuirii multietnice, după 1991; pentru analiza reprezentării colecției etnice în raport cu provocările vieții cotidiene, în plan istoric și cultural, și pentru prezentarea de exemple de colecții nou înființate care pot ilustra dinamica reprezentărilor socioculturale ale momentului.
Au fost discutate teme precum:
- Abordarea patrimoniului intangibil, contextualizat prin patrimoniul cultural material
- Nevoia de a dezvolta dorința de a colecționa la nivelul comunității
- Clarificarea imaginii unui muzeu reprezentativ pentru minoritatea etnică răspunzând la diferite întrebări: cum poate fi abordat eficient patrimoniul, prin intermediul unui muzeu al memoriei minorităților separat sau integrat într-un muzeu mai mare? Cum ar putea acesta intra mai bine în conștiința publică?
În Tulcea, spre exemplu, fiind numeroase minorități etnice cu o bună conviețuire, acestea se pot promova reciproc. Proiectul european Arhimede dezvoltă ideea de promovare în comun a etniilor dintr-o zonă. Această abordare, mult mai pragmatică, are avantajul mai marii eficiențe de prezentare a resurselor și implicit, o mai mare putere de exprimare culturală.
- Configurarea traseului cultural multietnic este necesară și în alte zone culturale, nu doar în Transilvania, unde termenul pare consacrat
- Nevoia de implicare a autorității locale pentru realizarea unei case-muzeu
Este analizată utilitatea legăturii cu lideri ai comunității locale. S-a constatat un interes deosebit prentru prezentarea valorilor culturale locale în cadrul activităților de tip restaurant și pensiune.
- Lipsa de reprezentativitate a acestora la nivelul muzeelor județene (puține muzee au colecții etnice, pentru consultanță sau realizarea de expoziții temporare comune).
Custozii colecțiilor au fost îndemnați să contacteze specialiști din rețeaua muzeală pentru colaborare sau consultare. În acest sens, pot fi lansate evenimente culturale, cum ar fi expunerea unui obiect al lunii, ca ”vedetă”, în muzee mai mari și colaborarea cu acestea să ducă chiar la expoziții itinerante. Astfel, acestea ar avea o circulație mai mare și ar putea fi cunoscute și în afara comunității locale.
Din păcate, colecțiile muzeale cu specific etnic, își desfășoară activitatea în paralel, fără o strategie sau o colaborare interetnică și interculturală locală.
- Clarificarea nevoilor identitate la nivelul comunității locale (cine vrea să sărbătorească împreună, să o facă; cine nu dorește, să nu o facă)
- Răspunsuri pe care trebuie să le ofere colecția muzeală la întrebări necesare: cum se raportează la realitatea din jur? Cum să se realizeze etichetarea? Este necesară prezentarea în limba etniei sau limitează accesul altor persoane? Cum sunt orientate activitățile educative într-un astfel de muzeu: se adresează comunității sau vizează un public mai larg? Care sunt realitățile locale și care sunt dilemele cu care comunitatea se confruntă?
Este necesară clarificarea locală a raportului, dificil, dintre orientarea preponderent etnică și ideea integrării într-un circuit de patrimoniu mai larg.
Opinia generală a fost ca prezentare textelor în mai multe limbi (limba națională, cea maternă dar și într-o limbă internațională) este benefică, sigur, dimensiunea și formatul textelor trebuie adaptate la spațiul și importanța bunului cultural.
- Exemplificări de bune practici, care au fost posibile prin susținerea comunității locale: inițiativa de recuperarea a valorilor săsești din Saschiz, chiar daca nu mai există decât puțini sași în comunitate; colecțiile multietnice de la Rupea și Săcele; exemplul de succes cultural, turistic și economic din Râmetea
Rezolvarea unor probleme generate de evenimente istorice, precum confiscarea patrimoniului etnic în perioada comunistă
- Muzeul ca modalitate de clarificarea a identității etnice (de exemplu, comunitatea bulgară din Târgoviște)
Domnul Marian Costache, de profesie inginer, responsabil al colecției muzeale a comunității bulgarilor din Târgoviște, a prezentat evoluția sa, ca persoană, și datorită dorinței sale de a cunoaște mai multe despre etnia sa, s-a documentat, a strâns obiecte de patrimoniu reprezentative pentru comunitatea bulgarilor și a organizat această colecție, care este în curs de extindere și diversificare.
Doamna Iuliana Titov, șef secție la Muzeul de Etnografie din Tulcea, a subliniat ideea că în comunitățile multietnice se poate întâmpla ca unele repere a unei etnii, să se regăsească și la altă etnie, datorită conviețuirii comune. Doamna Matfei Domnița, de la colecția muzeală a comunității lipovenilor din Mahmudia a spus că după parcurgerea cursului din cadrul programului cultural Colecțiile muzeale rurale între realitate și aspirații (proiect cultural finanțat de AFCN, desfășurat în perioada august-noiembrie 2012, organizat de Institutul Național al Patrimoniului, http://cimec.ro/ghid-muzee-rurale/), dar și a vizitării mai multor muzee reprezentative din București, pleacă cu un bogat bagaj de informații care o vor ajuta în activitatea viitoare privind schimbaările/îmbunătățirile necesare în cadrul colecție de care se ocupă.
- Activități de sensibilizare și de informare a comunității locale în raport cu valorile de patrimoniu (din Sibiu, exemplele de activități de informare a familiilor săsești despre cum trebuie să păstreze arhitectura locală)
- Identificarea de colecții care pot fi înființate, valorificând discuțiile din cadrul mesei rotunde: O casă a pescarului, cu specific lipovean.
Participanții din colecțiile muzeale se consideră promotori ai patrimoniului cultural la nivel local, iar speciaștii prezenți și-au manifestat disponibilitatea pentru a oferi sprijin specializat prin intermediul rețelei socioprofesionale.
Concluziile Doamnei Melania Stan, membru în Comisia națională a Muzeelor și Colecțiilor, din cadrul Ministerului culturii, care a participat la masa rotundă, ne-a transmis prin email concluziile sale la această manifestare:
1. este foarte importantă dezvoltarea acestui tip de colecţie locală, dar cu susţinerea autorităţilor (fie că există fonduri de la buget, fie că pot fi atrase nişte fonduri extrabugetare care să privească mai amplu zona)
2. este important ca o colecţie publică, particulară, muzeu rural, muzeu local să nu fie singurul punct de atracţie culturală în zonă, ci oferta să fie diversificată (un sit arheologic, un sit paleontologic, monumente istorice, rezervaţie naturală, peisajistica, un festival etc.)
3. pentru o valorificare efiecientă a patrimoniului cultural este nevoie de o infrastructură, locuri de cazare etc. Indiscutabil, includerea obiectivelor culturale într-un circuit turistic, ar aduce o mai mare vizibilitate a acestora.
4. foarte important, personalul (care cred că este puţin şi poate nu cu experienţă) să colaboreze cu cei din muzee mai mari, de profil (pentru diversele activităţi). Eventual înnoirea unor computere de la un muzeu, să fie donate unui muzeu sătesc, astfel se va putea realiza o evidență electronică dar și acces la internet, ceea ce duce la o mai bună informare. În privința conservării pot fi ajutați la nivel consultativ.
5. Valorificarea şi promovarea patrimoniului specific minorităţilor etnice se poate face şi în cadrul unur muzee mai mari (dacă sunt reprezentative piesele respective), dar cred că sub forma unor împrumuturi temporare.
6. Poate că și pentru colecțiile românilor stabiliți în afara granițelor (Ucraina, Ungaria, Serbia, poate Bulgaria ar trebui sprijiniți) ar trebui să fie sprijinite. Materiale difuzate la TVR 1 privind minorităţile de români arătau că situaţia nu le era favorabilă.
{gallery}Roundtable{/gallery}