Muzeul funcționează din 2005 într-un nou sediu. Adăpostește colecții de etnografie și artă populară din nordul Dobrogei, reliefând tradițiile specifice etniilor din această zonă. Colecția de etnografie este alcătuită dintr-un patrimoniu mobil ce prezintă practicarea ocupațiilor și meșteșugurilor tradiționale, modul de viață de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, până la 1950.
Colecția cuprinde: inventar pentru practicarea agriculturii și creșterii animalelor; inventar pentru practicarea diferitelor meșteșuguri și a desfășurării vieții cotidiene; icoane. Colecția de artă populară cuprinde: țesături decorative și de uz, reprezentative pentru toate populațiile; colecție de port și podoabe.
În cadrul colecției de etnografie se află un număr de aproximativ 1.600 de piese ce reprezintă instrumentarul folosit în practicarea ocupațiilor și meșteșugurilor tradiționale. În domeniul prelucrării produselor animale și vegetale în scop alimentar, colecția prezintă unelte, mijloace, dispozitive, instrumentar, arme, folosite la pescuit, apicultură, pomicultură, viticultură, prelucrarea semințelor, agricultură, morărit, creșterea animalelor, vânătoare.
Un loc deosebit în cadrul patrimoniului etnografic îl ocupă colecția vaselor de metal (267 piese). Colecția este diversă atât în ceea ce privește metalul folosit (aramă, fier, argint, plumb), cât și în ceea ce privește tehnica utilizată în confecționare și ornamentare (tăiere, perforare, ciocănire, laminare, lustruire, incizare, pilire, nituire, îndoire, turnare). Muzeul deține o colecție de covoare (155 de piese) de o valoare documentară și artistică deosebită. Realizate la războiul de țesut, din lână, covoarele au amplificat, prin utilizarea lor, frumusețea interiorului tradițional.
Colecția cuprinde covoare de diferite dimensiuni, de la cele înguste și lungi plasate pe perete (păretar) sau acoperind una din piesele de mobilier tradițional (lăicer) până la cele mari, de formă dreptunghiulară și care acoperă, în genere, un perete (polog, scoarță, covor). Se disting în cadrul colecției covoare cu compoziții complexe formate din buchete de flori, păsări, scene de viață urbană, interpretate naturalist și dispuse în medalioane. Cromatica variază între culorile discrete (tonuri de verde, ocru, bleumarin, albastru-închis) și cele tari (galben, portocaliu, roșu). Negrul (culoare de fond, în genere) și albul (folosit pentru evidențierea unor motive) echilibrează compozițiile cromatice.
Prezența aromânilor în Dobrogea se relevă, din perspectiva conservării tradițiilor, prin patrimoniul pe care îl deține muzeul: 670 de piese (țesături de uz casnic și decorative, port popular). Țesăturile groase, policrome, de lână sau păr de capră, dețineau ponderea în casa aromânească tradițională. Portul tradițional al aromânilor, atât în variantă lui masculină, cât și în cea feminină, se compune din piese numeroase și diverse (chiptare, fustane, canduse, poi, iumidane, sarica, cioariti, parpodzi etc.). În execuția pieselor de podoabă (circa 100 în colecția muzeului) se folosesc tehnici străvechi (filigranul, ciocănirea au repoussé, gravarea, intarsia).