Muzeul Satului din Cernat şi-a primit numele după fondatorul Pál Haszmann. Muzeul a fost amenajat în Cernatul de Sus, în conacul lui Gyula Damokos, respectiv în parcul şi grădina ce o înconjoară. În anii 1950-1970 conacul naţionalizat îşi trăia ultimele clipe, neglijat, într-o stare degradată, când liderii locali şi autorităţile de stat au decis să o transforme într-o instituţie culturală, într-un muzeu. Conacul a fost clădită între secolele XVII–XIX, primindu-şi înfăţişarea neoclasicistă în 1831. Terenul de mai mult de două hectare şi conacul cu multe încăperi ofereau o posibilitate unică pentru înfiinţarea unui muzeu etnografic în aer liber. Instituţia şi-a deschis porţile publicului pe 25 februarie 1973.
În ultimii treizeci de ani de mii de persoane au vizitat şi vizitează şi azi cu mare interes şi apreciere acest muzeu ce între timp a devenit cunoscut şi peste hotare ca o însemnată instituţie culturală. Pedagogul Pál Haszmann (1902-1977) şi soţia lui Haszmann Pálné Ida Cseh (1909-2003) au oferit colecţia lor privată comunităţii secui-maghiare cu scopul înfiinţării muzeului. Visul lor de mai multe decenii de a înfiinţa un muzeu s-a împlinit mulţumită susţinătorilor şi a multor oameni entuziasmaţi. Munca lor este continuată de fiii lor şi familiile acestora.