Muzeul s-a format din colecția de numismatică, arte, bibliotecă, arme, științele naturii, istorie locală și etnografie ale Liceului reformat. Primul inventar datează din 1797. Deschis publicului în 1913, este instituție de stat din 1952. Fondatorul și primul director a fost Haáz Rezsö. Clădirile muzeului au fost construite la sfârșitul secolului al XIX-lea, cu destinația de case de locuit. După naționalizare au funcționat ca școală, Casa pionierilor, locuințe. Muzeul a ocupat spațiile între anii 1952 - 1957 și din 1968 până azi. Deține material arheologic, numismatic, de istorie locală, arhivistic (preluat de la Arhivele statului - Filiala județului Harghita), etnografic (textile, broderii, dantele, obiecte din lemn, os, ceramică - ulcioare, cahle), mobilier pictat. Muzeul mai deține colecții de artă contemporană, memorialistică, științele naturii, precum și o bibliotecă documentară.
Clădirea este retrocedată, muzeul va mai funcționa în acest sediu circa doi ani, de aceea nu își reamenajează expoziția permanentă, ci prezintă doar expoziții temporare, realizate în colaborare cu alte muzee.