Monumente istorice din zonă

Clădirea a fost construită în 1832 de către prefectul Baldi Laszlo. Destinaţia clădirii era reşedinţa judeţului Treiscaune. Construcția a avut trei faze.
În prima fază a fost construită partea centrală a clădirii. Se compune din două nivele: parter şi etaj. La parter, tavanul, este boltit sub formă de boltă cilindrică. La etaj, tavanul este tencuit drept. În locul intrării principale actuale a existat un gang boltit, deschis pentru intrarea trăsurilor. Geamurile pe ambele nivele erau dreptunghiulare, cu ornamentaţii, în stil clasic, geamurile de la etajul I, se termină cu frontoane semicirculare. Şarpanta acoperişului este ridicată. La faţada de vest, pe ambele nivele, este un coridor deschis deasupra golurilor cu arce turtite.
În a doua fază, în anul 1897, se adaugă cele două părţi laterale cu etaj (sud şi nord), toată clădirea având o faţada nouă, care este și cea actuală, cu elementele specifice stilului Renaşterii şi barocului. Tot în 1897 se construieşte şi partea de nord-vest.
În a treia fază, cea din anul 1902, tavanul sălii festive a fost înlocuit cu tavan cu profile metalice în locul celui din lemn. Tot atunci se face şi coridorul cu scara spirală, pe partea sudică a clădirii, grupul sanitar pe partea nord-vest şi se completează cu ferestre arcele din coridorul deschis.
În 1904 sala festivă este pictată cu elemente ornamentale populare secuieşti. În anul 1942 sala festivă a fost rezugrăvită şi decorată după proiectul de execuţie al lui Garai Ernest.

Orbán Balázs: Székelyföldés Erdély, CR-ROM, Arcanum, Budapest, 2001, ISBN 9639374148
OrbánBalázs: A Székelyföldleírásatörténelmi, régészeti, természetrajzi s népismeiszempontból (hasonmáskiadás), Babits Kiadó, Szekszárd, 2002, ISBN 9639272779, (sau OrbánBalázs, A Székelyföldleírása. Vol. III, Háromszék, Pest, 1869)