Monumente istorice din zonă

Templul “Unirea Sfântă” și-a căpătat numele de la un vechi lăcaș de rugăciune din 1836 al Breslei Croitorilor. In 1850, breasla croitorilor inaugurează noua sinagogă. Planul actual al clădirii sugerează epoca anului 1906 sau 1910 când clădirea a fost reconstruită. Planul clădirii a fost elaborat de arhitectul Iulius Grunfeld. Actul de întemeiere a fost întocmit în 1910, când a fost pusă piatra de temelie. Clădirea a fost avariată în anul 1941, apoi restaurată și din 1978 a fost amenajată ca Muzeu de Istorie a Comunitătilor evreiești din România.
Compoziţia generală este un amestec de elemente maure, romanice și bizantine. Se simte influența arhitecturii bizantine din Muntenia. La exterior imitația asizelor de cărămidă, alternate cu cele de piatră, ancadramentele din simili piatră in jurul ferestrelor. Tendințele spre monumentalitate sunt mai reduse. Colonetele, limitate de planșeele și balustradele continue ale celor două etaje, orizontalizează volumul interior. Decorația interioară reliefată se încadrează corect în formele constructive și le subliniază în mod armonios. Cu excepția curții, relativ redusă ca dimensiuni, totul este pe măsura unei mari sinagogi.

Aristide Streja, Lucian Schwartz, Sinagogi din România, p. 58-60.