Monumente istorice din zonă

Liceul Márton Áron din Miercurea Ciuc a fost construit intre anii 1909-1911, de către fraţii Wusinczky din Braşov şi antreprenorul József Preisner. Aripa din dreapta (cea sudică), proiectată pentru seminar, s-a finalizat în 1913. În aripa din partea stânga (cea nordică) a fost amenajat internatul, săli de studiu, sală de muzică, club, garderobă, grup sanitar, sală de mese, infirmerie şi locuinţele personalului didactic de supraveghere. In cursul primului război mondial clădirea a fost transformată parţial în spital militar; ea a avut de suferit şi în cel de al doilea război mondial, în perioada 1943-1944 fiind ocupată de birouri şi din nou spital. După reforma învăţământului din 1948, şcoala a devenit instituţie de stat, iar clădirea a fost supusă unor modificări: capela a fost transformată în sală de festivităţi, şi au fost îndepărtate unele vitralii. În 1990 şcoala a fost denumită după fostul său discipol, episcopul Áron Márton. Din anul 1991 funcţionează în această clădire şi Liceul Teologic Romano-catolic „Segítő Mária". Clădirea se compune din trei aripi: cea din mijloc este si cea mai mare cuprinzând liceul propriu zis, iar aripile laterale sunt puţin retrase. Aripa principală (cea din mijloc) are un acoperiş tip mansardă, cuprins între două turnuri, iar extremităţile acestei aripi sunt accentuate de rezalite încheiate în frontoane triunghiulare. Aripile laterale sunt asemănătoare celei principale având un turn mai voluminos, ataşat rezalitului de colţ. Intrarea principală a clădirii are loc axial prin rezalitul central al aripii principale, iar intrările secundare sunt în axele aripilor laterale, fiind accentuate de frontoane triunghiulare. Ornamentaţia portalului intrării principale este o combinație de motive neoromane, neobaroce şi secession. Cele trei perechi de colonete masive, cioplite în piatră dau caracterul romanic intrării principale. Capitelurile colonetelor sunt decorate cu elemente geometrice şi cu frunze stilizate, deasupra volute şi boabe de struguri. Faţada principală îmbină elemente ornamentale neoromane, neogotice, neobaroce şi secession. Specifice fațadei principale sunt ferestrele foarte mari, încheiate semicircular și decorate cu rozete. Colonetele intrării principale apar și pe faţada principală dar și la ultimul nivel al turnurilor, ca delimitare între ferestrele îngemănate. Capitelurile acestora sunt decorate cu elemente vegetale stilizate, între care pe alocuri s-a inserat o mască umană. Rezalitele laterale sunt decorate cu elemente stilistice variate, în diverse combinaţii; cel mai frecvent apar decoraţii secession. Faţadele dintre rezalite sunt decorate în jurul ferestrelor, motivele care se repetă în diverse variante compoziţionale sunt linia unduită, triunghiuri, rozete, denticuli şi elemente vegetale de factură barocă. În interiorul clădirii, holul principal larg este acoperit de o boltă, care uneşte formele bolţilor cilindrice cu penetraţii şi ale celor în cruce, decorată cu ornamente unduite şi cu denticuli. Pilaştrii care susţin bolta au capiteluri cu ornamente vegetale. Din holul principal, de o parte şi alta se deschid coridoare, în dreptul său se află scara care asigură circulaţia dintre nivelurile clădirii.

Antal Imre, Monografia liceului din Miercurea-Ciuc. A csíkszeredai líceum monográfiája, Csíkszereda, 1968.