Monumente istorice din zonă

Complexul este format din două edificii distincte: biserica şi clădirea mănăstirii, azi muzeu municipal. A aparţinut iniţial franciscanilor observanţi.
Biserica are planul unei biserici-sală cu un cor alungit faţă de proporţiile navei. Nava este boltită cu o boltă semicilindrică cu penetraţii întărită cu arce dublou; pereţii au fost articulaţi prin patru perechi de pilaştri masivi bogat profilaţi în părţile superioare; bogată decoraţie interioară, parţial în stucatură. Corului prevăzut cu boltă în plasă, în nord, îi este ataşată o sacristie deasupra căreia se ridică turnul bisericii, folosit şi ca turn de apărare al cetăţii. Înspre sud, primelor două travee estice ale navei le corespunde o capelă cu absida încheiată în trei laturi, care păstrează o fereastră gotică cu muluri flamboaiante; a fost refăcută în 1742, fiind înzestrată cu o boltă cu dublă curbură cu stucaturi. Sub cor şi capelă se află cripte care datează din secolul al XVIII-lea.
Este dificilă stabilirea succesiunii fazelor de construcţie fără ample cercetări de parament sau săpături arheologice. Dacă dăm crezare Schematismului secţiunii transilvănene a ordinului, care datează din 1838, atunci deja în anul 1444, biserica se afla în posesia călugărilor franciscani. Unii autori au indicat ca terminus ante quem pentru edificarea bisericii 1490, considerând anul respectiv ca dată a construcţiei zidurilor oraşului în sectorul mănăstirii. Totuşi, mai multă certitudine ne oferă anumite detalii de arhitectură păstrate în interior. Din faza gotică a monumentului s-au păstrat: faţada de vest cu un portal geminat gotic târziu, corul în care se află o frumoasă uşă gotică cu un chenar cu baghete încrucişate, cele patru ferestre ale corului cu muluri polilobate, precum şi sacristia, cu cele două ancadramente gotice târzii. Portalul geminat de pe faţada de vest prezintă analogii cu un portalul de vest al bisericii din Biertan, localitate situată la 25 km de Mediaş. Având în vedere rivalitatea dintre cele două localităţi şi chiar posibilitatea folosirii unor meşteri din aceeaşi ambianţă (fapt dovedit şi de realizatorii altarelor poliptice din cele două localităţi), o apropiere între cele două portaluri se impune. Or, se ştie că portalul din Biertan a fost executat între 1510-1516. Se poate constata o relaţie între ancadramentul cu baghete încrucişate de la uşa sacristiei din corul bisericii mănăstireşti şi uşa sacristiei din Biertan, cu precizarea că, la aceasta din urmă – datată prin canatul de lemn, înainte de 1515 - apare o friză de denticule caracteristică deja Renaşterii. Dar uşi asemănătoare se reîntâlnesc foarte aproape de Mediaş, la Aţel (1499) sau la Sibiu (uşa turnului de locuinţă de la Casa Altemberger ¬Primăria Veche), ambele creaţii ale renumitului constructor şi sculptor al epocii, Andreas Lapicida, activ şi la Moşna (10 km de Mediaş). Nu este exclusă nici executarea ancadramentelor de la Mediaş şi Biertan sub influenţa operelor realizate de acesta. În acest fel, credem că desăvârşirea construcţiei bisericii franciscane trebuie plasată aproximativ în perioada 1500-1515.
La puţin timp după terminarea bisericii se înfăptuieşte la Mediaş reforma luterană. Franciscanii sunt nevoiţi să se retragă din localitate:…în 1556, în duminica neagră, călugării au fost expulzaţi din mănăstire cu ştirea primăriei, în timpul primarului Simon Kirschner (A. Gräser). Nu se ştie dacă biserica a rămas total părăsită timp de un secol, dar la 18 octombrie 1699 senatul orăşenesc atribuie lăcaşul de cult spitalului, menţionat documentar la capătul străzii Pietruite începând cu anul 1487.
După întronarea dominaţiei habsburgice, la intervenţia generalului conte Damian Hugo von Virmond, franciscanii vor reprimi biserica şi mănăstirea în anul 1721. Însuşi generalul, decedat un an mai târziu, va fi înmormântat într-o biserică franciscană, dar la Sibiu. După această dată se trece la reconstrucţia mănăstirii şi la amenajările baroce ale bisericii (terminate în 1742), finanţate în principal de

Andreas Gräser, Umrise zur Geschichte der Stadt Mediasch, Hermannstadt (Sibiu), 1862 Vătăşianu, Virgil, Istoria artei feudale în ţările române, Bucureşti, Ed. Academiei, 1959 Greceanu, Eugenia, Monumente medievale din Mediaş, Ed. Meridiane,Bucureşti, 1968, Niedermaier, Paul, Siebenbürgische Städte, Bucureşti, 1979Avram, Alexandru, Giura, Lucian, Mediaş, Ed. Sport – Turism,
Bucureşti, 1985 Ionescu, Ştefan, Mediaş. Monumente medievale, Honterus Sibiu, f.a. (2001?)