Monumente istorice din zonă

Ansamblul format din Biserica, Şcoală şi Casa Culturală fac parte dintr-un ansamblu important istoric, deoarece este o mărturie incontestabilă a existenţei, vechimii, organizării şi puterii economice a unei importante comunităţi din România, cea armeană.
Biserica ridicată la începutul secolului al XX lea (1911) a avut ca model biserici celebre din Armenia, fiind opera uni arhitect însemnat Dimitrie Maimarolu, precum şi a unui mare inginer Grigore Cerchez.
Este o biserică de plan dreptunghiular, cu absida altarului in retragere, poligonală la exterior si semicirculară la interior, încadrată de încăperile proscomidiei şi a diaconiconului. Naosul, dreptunghiular cu axa lunga N+S, are o structură planimetrică ce imită planul în cruce greacă înscrisă.
Intrarea pe vest in biserică se face printr-un vestibul acoperit cu un plafon drept luminat de câte o fereastră pe sud şi nord, şi surmontat de tribuna corului la care se ajunge printr-o scară aflată în partea de nord a vestibulului. Pe peretele de vest, de o parte şi de alta a ușii de acces se află pisania. Interiorul este acoperit cu pictură mural in ulei, in manieră academistă, restul suprafeţelor fiind acoperite cu pictură imitaţie marmură şi motive geometrice. Pavajul este din mozaic. Clopotniță detașat de biserică, are plan pătrat şi trei niveluri aparente, deschise, cu arcade pe toate laturile. Paramentul bisericii este din imitație de asize de piatră fățuită, iar soclul este înalt şi profilat. Biserica păstrează la interior mobilierul originar, strane şi parapetul care delimitează spaţiul altarului proiectate de arh. Dimitrie Maimarolu.
Stare de conservare bună

Ansamblul bisericii armenești, studiu istoric, Arhiva INP