Monumente istorice din zonă

Biserica actuală cu mici modificări la turle în cursul anilor, aşa cum ne-a lăsat-o ctitoul Vasile Lupu Voievod şi fiul său Ştefăniţă, care a săvârşit-o în anul 1660.
Ea cuprinde şi mica biserică de piatră a logofătului Ioan Golia, de la care i se trage numele şi care pe la 1564 o zidise şi el pe locul alteia mai vechi, de la care ni se mai păstrează o piatră de mormânt din 1515. În interior, monumentul este şi astăzi împodobit în parte cu fresca originală, o parte, poate chiar de la ctitorii Golia şi Vasile Lupu.
Golia, străjuită de ziduri vechi cu turnuri prin colţuri, pare mai curând o veche cetate părăsită.
Pe la jumătatea veacului XVI Iaşul nu se întindea mai mult spre miază-noapte, decât până la locul unde se află azi Golia, ea însăşi fiind făcută de iznoavă din pajişte, într-o poiană din pădurea din marginea Iaşului.
Când a fost întemeiată aici prima aşezare monahicească nu ştim, vechimea ei se pierde în trecutul îndepărtat când vreun schivnic a făcut în codrii din marginea Iaşului o bisericuţă, apoi mai târziu, boierul moldovean Ioan Golia, şi nu, Ieremia Golia, căruia i se spunea Slavilă, a ridicat o bisericuţă de piatră.
Pisania de fondare sau documente care să ne vorbească de acest eveniment nu avem. Cea mai veche dată autentică trebuie să admitem inscripţia de pe crucea de aur dăruită de maxim Burnar Vornicul şi soţia sa Antimia în anul 7072 (1563-1564). Altă ştire despre existenţa acestei mănăstiri înainte de anul 1600 este şi inscripţia de pe tetraevanghelul ferecat şi dăruit de ctitorul Ion Golăe Mare Logofăt şi soţia sa Ana, Data de 1546, este greşit citită, întrucât la data asta Ioan Golia, nu putea fi mare Logofăt.
Iată inscripţia: ˝Acest tetraevanghel l-a ferecat panul Ion Golăi, Marele Logofăt şi soţia sa Ana, pentru sufletele lor şi l-a dat spre ruga sa în biserica cea de piatră din Iaşi ˝anul 7054 ianuarie 20.˝
Din această inscripţie reiese că această biserică era din piatră.
La anul 1606, soţia sa Ana închină mănăstirea ˝ce este în târgul Iaşului pe care au zidit răposatul Ioan Golia logofătul˝ la Vatoped.
La anul 1614, Golia este pomenită într-un document ca mănăstire şi primul stareţ a fost Grigorie.
Letopiseţul spune că biserica lui Golia era mică: ˝într-aceşti ani au zidit Vasilie Vodă a doua mănăstire ce se cheamă Golia cu făptura cum se văd peste toate mănăstirile de aici în ţară mai iscusite˝.
Zidirea n-a fost terminată de Vasile Lupu, ci de fiul său Ştefăniţă la 1660.
Din această importantă descriere a bisericii la acea vreme, reiese că turnul era mai vechi decât biserica, se poate să fi fost făcut de Ieremia Movilă.
Un cutremur din 1738 mai 31, a cauzat averii monumentului, în special turnurilor, încât şi în timpul domniei lui Grigore Ghica Vodă, s-au făcut lucrări de reparare.
Biserica prezentând serioase avarii a fost închisă prin anul 1900 pentru reparaţii. S-au ridicat schele, s-a învelit catapeteasma cu pânză, dar lucrările nu au început. Aşa a stat mulţi ani. Restaurarea a început abia în 1943 şi a fost terminată în 1947. S-au consolidat bolţile, s-au legat pereţii în ancore de fier, s-a reparat acoperişul şi s-a restaurat pictura deteriorată a bolţilor. În anul 1960, s-a făcut în jurul bisericii trotuar din lespezi de piatră.
Ştirile cele mai importante despre Golia, le dă arhidiaconul Paul de Aleppo, care în 1652, deci în timpul cînd biserica era aşa cum o făcuse Vasile Lupu. Biserica ˝Kolia˝ cum o numeşte Paul de Aleppo, nu era terminată şi totuşi făcu asupra călătorului străin o puternică impresie.

Descriere
În interior biserica prezintă elemente cu caractere diferite care denotă ridicarea ei în epoci diferite şi transformările suferite ulterior, care au alterat întrucâtva unitatea ei.
Biserica Golia, mai mare şi mai impozantă ca toate celelalte, păstrează dispoziţiile generale al e bisericilor moldoveneşti (în plan) urmează principii şi procedee de construcţie din arhitectura rusească, - în rezolvarea bolţilor, a turlelor, în decoraţia lor, iar în faţadă pre