Monumente istorice din zonă

Print
  • id
  • Muzeul Național Brukenthal - SIBIU
  • SB-II-m-A-12094
  • municipiul SIBIU, Piaţa Mare nr. 4
  • 1778 - 1788
  • Guvernatorul Marelui Principat al Transilvaniei, Samuel von Brukenthal (1777-1787)a construit la Sibiu palatul în stilul Barocului Târziu, după modelul palatelor vieneze.
    La 16 iulie 1777 Samuel von Brukenthal a primit din partea împărătesei Maria Tereza numirea ca guvernator al Marelui Principat al Transilvaniei, iar instalarea sa a avut loc în 12 noiembrie 1777.
    În anul 1778 guvernatorul a hotărât construirea palatului în Piaţa Mare a oraşului. Palatul Brukenthal, unul dintre cele mai însemnate monumente în stil baroc din România, a fost terminat în anul 1788.
    Terenul pe care Samuel von Brukenthal a construit palatul, cuprindea iniţial două clădiri, clădirea dinspre “Casa Albastră”, moştenită de la familia von Klokner şi casa senatorului von Offner.
    La ridicarea construcţiei au existat proteste din partea lui von Offner în legătură cu menţinerea sau refacerea vechilor porticuri ale vechilor clădiri de pe teren. Senatul a respins protestul şi construcţia a continuat până la capăt, executându-se mai întâi corpul principal, spre piaţă şi apoi corpul central şi la urmă corpul din a doua curte.
    Palatul Brukenthal este realizat în stilul barocului austriac, după proiectul renumitului constructor vienez Joseph Franz Martinelli. Construcţia este făcută din cărămidă portantă pe fundaţii de piatră şi cuprinde patru laturi. Curtea interioară este împărţită în două printr-un corp central care leagă laturile lungi. Clădirea are subsol, parter, două etaje şi două rânduri de mansarde cu acces printr-un pasaj acoperit, situat în ax. Încăperile şi holurile parterului sunt acoperite cu bolţi încrucişate pe arce dublouri “en panier” cu nervure simplu profilate. Arhitectura exterioară este bogată în elemente decorative: ancadramente neoclasice şi baroce sculptate în piatră, pilaştri, decoraţii florale şi geometrice.
    La interior, saloanele baroce păstrează valori autentice precum sobele în stil rococo şi neoclasic, tapetul de mătase roşie şi cel de hârtie pictat în stil oriental, candelabrele din sticlă de Murano şi piese de mobilier transilvănean de secol XVIII.
    Acoperişul este triplu etajat în faţada principal. Faţadele acoperişurilor sunt prevăzute cu lucarne ovale, cu ancadramente baroce.
    Clădirea este impozantă şi emană prin toată compoziţia şi elementele sale opulenţă şi rafinament.
    Astăzi palatul gazduieşte Galeria de Artă şi Biblioteca Brukenthal.
  • Alexandru Avram, Palatul Brukenthal din Sibiu, în Buletinul ComiseiMonumentelor Istorice, 1999.
    Alexandru Avram, Contribuţii la studiul decoraţiei interioare a palatuluiBrukenthal din Sibiu, în Ars Transsilvaniae, tom V, Ed. Academiei, Bucureşti, 1995, p. 147-166.
    Jugareanu, Veturia, Biblioteca Muzeului Brukenthal din Sibiu, Editura de Stat Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1957